Cine Îl vede pe El în zilele obișnuite, în clipele mărunte, neobservate, care trec repede, își dă jos încălțămintea. Știe că este într-un loc sfânt. Trăiește într-un loc sfânt.
Pentru că prezentul nostru prăfuit, obișnuit poate fi sfințit de prezența Lui. Dincolo de luminile sclipitoare de Crăciun, dincolo de zilele înnorate și gri, dincolo de mașini care gonesc și oameni care se grăbesc, ochii noștri se pot deschide. Putem să ne dăm jos încălțămintea, să ne oprim la o parte ca frumusețea clipei să ajungă în adâncul sufletului nostru.
În Advent, așteptându-L, putem să-L recunoaștem pe El. El este Emanuel. Dumnezeu este cu noi în fiecare clipă. Și ne aduce o invitație chiar și în clipele mărunte, care par neînsemnate. Învitația să ne întâlnim cu El.
Dacă Îl așteptăm pe El putem să Îl vedem – și azi. Și acum!
No comments:
Post a Comment