Împăratul vine!

 

“Iată că Împăratul tău vine la tine...” (Zaharia 9:9)

   Mulțimea care sărbătorea arunca ramuri de finic pe drumul Lui. Unii și-au întins pe jos chiar și hainele lor înaintea Lui, în semn de respect. Căci pe El L-au așteptat, pe Mesia! Și tot orașul a răsunat de bucurie. Împăratul a venit călare pe un măgar. Dar entuziasmul nu a durat mult…

    Mulțimea de azi sărbătorește ținând în mână ramuri de salcie. Se îmbracă în straie de sărbătoare. Cântă în cor ”Osana!” Și ca ei și eu de multe ori mă mulțumesc doar să îmbrac haine de sărbătoare, bucurie exterioară, închinare de ochii lumii.

    El nu vine azi călare pe un măgar. El străbate străzile orașului nostru invizibil și din loc în loc se oprește trist. Unde sunt azi acele inimi care sunt gata nu doar să întindă înaintea Lui hainele lor ci să pună la dispoziția Lui toată viața lor? Nu doar cu înflăcărare de Florii, ci sincer. Nu doar pentru o zi, pentru ziua de sărbătoare, ci pentru fiecare zi? Nu din cauza altora sau doar cu alții împreună, ci în ciuda tuturor lucrurilor?

    Nici azi nu sunt mulți care rămân lângă Domnul. Care sunt cu El după duminica de Florii. Care joi seara nu Îl vând. Care și vineri rămân aproape de El. Totuși, sunt câțiva care nu-L părăsesc. Ei nu fug departe de El. Nu Îl tăgăduiesc. Nu Îi întorc spatele. Sunt aceia care au văzut în El pe Împăratul lor.

    El umblă și azi printre noi. Ochii mei și azi Îl pot vedea pe El. Căci vine aproape de mine. Și când Îl recunosc ca pe Împăratul meu nu mai rămân același om. Îmi plec capul, genunchii și inima înaintea Lui. Doar El e Împăratul meu!

     E și Împăratul tău?